Fa sport!

In aceasta dimineata am dat de un filmulet foarte pertinent si cred ca merita sa fie mai bine cunoscut. Iar daca te simti cu musca pe caciula, ar fi bine sa iei cat mai curand masuri! :-)

Din fericire, eu am scapat de astfel de scuze. Dar pe acest subiect voi dezbate in alta postare.

Viață mai bună

Pentru o viața mai bună recomand vizionarea și aplicarea intensă a ideii din următorul filmuleț.



Succes! :)

Lectie de bunic

Ieri am fost de "gardă" și mersesem în același parc atât dimineata cât și seara.

De dimineață văzusem un bunic mai aparte cu o mogâldeața de 11 luni dar, desi l-am ajutat la adunarea jucăriilor, n-am apucat să-i aflu povestea căci eram prea ocupat cu odrazla mea și aceștia plecaseră mai repede.

În sesiunea de seară, bunicul respectiv a revenit cu juniorul și am aflat câte ceva despre povestea sa.

Deși are amputate ambele picioare din cauza unei boli grave la o vârstră destul de fragedă, acest bunic iese zilnic cu nepoțelul în parc. În timp ce unii părinti sau bunici fug de responsabilitatea îngrijirii odrazlelor, acest domn merită tot respectul pentru tăria de caracter și modul în care are grija de al său urmas. 

Mă înclin!

Fara griji - Nick Vujicic

Azi, un prieten mi-a adus aminte de un personaj care stârneste admiraţia oricui, într-un mod unic. Deşi nu are mâini şi picioare, Nick Vujicic reuşeste să ne ofere adevărate lecţii de viaţă, de tărie şi caracter oricui doreşte să-l cunoască.

În ciuda handicapurilor sale, Nick reuşeste să se bucure de viaţă într-un mod aparte. Într-un mod, în care puţini dintre noi reuşim să o facem.

Să încercăm să ne bucurăm mai mult de viaţă şi de fiecare clipă liberă, ca şi cum ar fi ultima...

Update 12.04.2011: Un interviu cu Nick ce nu trebuie ratat: http://www.evz.ro/detalii/stiri/nick-vujicic-nu-are-rost-sa-te-plangi-pentru-ceea-ce-n-ai-ci-sa-vezi-ce-ai-926612.html

Respect pentru Mogul

Niciodată nu mi-a fost simpatic. Mai degrabă, antipatic.

Cu toate acestea, zilnic televizorul meu e setat de multe ori pe una din creeaţiile trustului său - canalul TV Antena 3. A creeat o fundaţie caritabilă.
E foarte posibil ca Dan să fi fost Felix. Ca el, au fost şi sunt mulţi din cei care, încă, se află în funcţii înalte din societatea românească. Chiar Zeus zice că usturoi nu a mâncat dar gura îi miroase.

În ultimii ani, mi-au atras atenţia multe din iniţiativele sale legislative şi sociale. Totuşi am continuat să am unele dubii legate de persoana sa.

Cu toţi ştim cât de zbucimate au fost ultimele alegeri prezidenţiale. Interesant e că, deşi el nu a candidat, numele său a fost mai prezent pe buzele unuia dintre combatanţii finalei mai mult decât chiar numele celuilalt finalist.

L-am scos de pe lista antipaticilor pe la sfârşitul lunii noiembrie când i-am citit un articol de pe blog. Mi-a plăcut modul elegant în care i-a răspuns celui ce l-a atacat necontenit. Ca un adevărat gentleman. Culmea e că după ce Zeus ş-a atins scopul, numărul ediţiilor publicitare gratuite destinate domnului Dan şi celorlalţi doi "incriminaţi" au scăzut vertiginos. La două luni de la alegeri nu mai auzim nimic despre forţele "malefice" ale Mogulilor.

Întorcându-mă în lumea apropiată mie, de câteva săptămâni eu, colegi mei, foarte multă lume din mediul online, dar şi ziare şi televiziuni, suntem focusaţi pe lupta grea ce-o duce Daniel. Sunt minute bune din cele 1440 ale unei zile în care ne-am gândit la soarta lui şi a familiei sale. Fiecare, în felul său...
Ştiam de complicaţiile apărute cu trombocitele tot mai puţine ale lui Daniel. Ştiam că trebuie să se întâmple o minune astfel încât coşmarul familiei Răduţă să se termine şi să se bucure împreună de prucul ce urmează să se nască.

Ieri, dintr-un email simţeam că lucrurile au început să se precipite. Asta m-a determinat să merg azi la bancă să donez o parte din ce mi-am propus mai repede decât mă gândisem. Începusem să mă agit şi mai tare în relaţiile cu cei apropiaţi, astfel încât să afle cât mai multă lume de evenimentul caritabil din 27 februarie.

Minunea a venit când cred că multă lume se aştepta mai puţin. Anca a reuşit să ia legătura cu Mogulul care a dovedit şi de această data un mare caracter.
Datorită Mogului soarele speranţei răsare din nou pe strada lui Daniel.

Cu riscul de-a stârni comentariile multora din cei ce mă cunosc şi nu numai, mi-am permis să îi dedic Mogulului aceste rânduri.

Să-i dea Dumnezeu sănătate şi să reuşească să pună în practică ideile sale inspirate de ordin legislativ şi nu numai.. Din păcate sunt puţini de calibrul său care au demonstrat calitatea dumnealui.  Sunt convins că va mai avea multe de spus. Mulţi latră la TV şi nu rămâne nimic, pentru popor, în urma mandatelor lor. Ramân doar averile lor de care fireşte se bucură ei. Mogulul a depăşit demult această condiţie şi dă înapoi din ceea ce are.

Respectele mele, domnule Voiculescu!

O speranţă pentru Daniel

Era începutul unei saptămâni obişnuite la job, pe la mijlocul lui octombrie 2009. Ajung la office, ma conectez pe messenger şi îmi sare în ochi un aspect ciudat: foarte mulţi colegi aveau în status un link. Nu am stat mult pe gânduri şi l-am accesat. Citindu-l mi-a stricat toată saptamâna.

Nu-l cunosc pe Daniel căci suntem în echipe şi oraşe diferite, dar ne-am mai intersectat prin listele de email. Nu-mi venea să cred ce nenorocire s-a abătut asupra lui. Instant, colegii din Bucureşti s-au mobilizat şi au început să facă liste cu donatori de sânge, în ideea de a-l ajuta pe Daniel. Atunci, ca şi cu alte ocazii mi-am dat seama ce oameni am în jurul meu. Mă felicit pentru faptul în 2008, după un accident la ski cu ruptură de ligamente, am fost destul de "nebun" să-mi schimb jobul şi să mă alătur echipei BitDefender.

Zilele au trecut şi într-o dimineată de noiembrie, ca un semn divin, în drumul spre job mi-a atras atenţia un anunţ, la radio, despre un nou medicament dătădor de speranţă pentru bolnavi de leucemie, PBOX-15.

Problema e că acest medicament are nevoie de multe teste înainte de a ajunge pe piaţă. Teste care se vor întinde pe perioada mai multor ani. Iar Daniel ar avea nevoie de el ACUM.

Daniel, ca şi mine, urmează să fie tată pentru prima dată. El puţin mai repede, chiar luna viitoare.

Pe 28 ianuarie mi-am văzut şi eu copilul la ecograf. În acele clipe am fost cuprins de nişte trăiri unice când îl vedeam mişcându-se. Parcă râdea inima în mine. Era un sentiment emoţionant, dar aveam pulsul normal. Îmi venea să-l strâng în braţe. Abia atunci realizasem ce bucurie poate să aducă un omuleţ, părinţilor.

Daniel, are de dus o luptă grea atât fizic cât şi psihic. Nu e de ajuns faptul că trebuie să lupte cu boala, dar cu siguranţă se gândeşte şi la viitorul băiatului său. Totuşi, cred că acest copilaş ce se va naşte îi va oferi lui Daniel şi mai multă putere de luptă şi o va învinge!

El trebuie să-i fie alături soţei sale şi să-şi ducă copilul la şcoală. Trebuie să fie stâlpul familiei.

Daniel are nevoie de un transplant medular. Şi acesta este extrem de scump. Costă aproximativ 150.000 euro. O adevărată avere pentru oamenii de rând.
Haideţi să-i fim alături şi să-l ajutăm cum putem ca să treacă această grea cumpănă a vieţii. Cu fiecare bănuţ adunat în contul lui, va creşte speranţa pentru Daniel.

La Banca Transilvania, agenţia Panduri Bucureşti sunt deschise două conturi pe numele Răduţă Daniel Mădălin.  Conturile sunt in format IBAN (inclusiv cei doi X de la final):

EUR: RO72BTRL06404201F02712XX

RON: RO57BTRL064013HAF02712XX

Cod SWIFT/BIC: BTRLRO22

Multă sănătate, Daniel!